Fuziunea nucleară, mai aproape de realitate

Cum nevoia de energie electrică tinde să crească an de an la nivel mondial, se impune descoperirea de noi surse de energie, de preferat nepoluante. Așa a venit ideea reacțiilor nucleare și au fost inventate primele atomocentrale după ce Albert Einstein a publicat teoria sa asupra relativității generalizate.

Doar că atomocentralele se bazează pe procesul fisiuni nucleare, adică un atom mai mare este spart în mai mulți atomi mai mici și astfel este eliberată energie (chiar cea necesară pentru a menține atomii inițial împreună). Dar aceste reacții produc o serie de produși de reacție precum: substanțe instabile și radiații, adică deșeuri radioactive care sunt mult mai nocive pentru mediu decât alți poluanți, de aceea există o reguli speciale de depozitare a acestora.

Inspirați de cel mai mare dar al vieții de zi cu zi, soarele, oamenii de știință s-au gândit cum ar trebui să arate procesul invers al fisiunii și anume fuziunea nucleară. Aceasta presupune lipirea a doi atomi mai mici laolaltă pentru a fi format unul mai mare.

Acest proces nu mai produce aproape deloc radiații, din contră, produșii formați sunt stabili, aceștia putând fi folosiți ca substanțe chimice elementare în alte procese de fabricație sau pur și simplu eliberați în mediul înconjurător. Doar că acest proces este unul foarte dificil de controlat din cauza energiei imense care trebuie manipulate și a temperaturilor imense la care se desfășoară întregul proces.

În acest context, o echipă de cercetători de la Facultatea din Princeton a dezvoltat o nouă tehnică de abordare a problemei instabilității procesului fuziunii nucleare din stelleratoare(centrale în care se desfășoară fuziunea și în care plasma este controlată cu ajutorul unor câmpuri magnetice foarte puternice).

Aceștia au folosit undele radio pentru a controla niște bule de plasmă care stau la baza emisiilor bruște de energie și riscă destabilizarea procesului, acestea fiind numite ”insule magnetice”.

„Se arată că, prin limitarea acestei diferenţe de temperatură, acest transport îmbunătăţit poate avea o influenţă profundă asupra măsurii în care efectul de condensare al curentului cu ajutorul frecvenţelor radio stabilizează creşterea insulelor. Interesant este că transportul de căldură nu mai este doar liniar în gradientul de temperatură, efectul de condensare al curentului prezintă, de asemenea, fenomene de histereză complet noi”, notează cercetătorii în studiul lor.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *